Ce înseamnă „malpraxis medical” și cum poți depune o plângere legală în astfel de cazuri?

Ce înseamnă „malpraxis medical” și cum poți depune o plângere legală în astfel de cazuri?

Malpraxisul medical se referă la situațiile în care un cadru medical — fie el medic, asistent, farmacist sau alt specialist — comite o eroare profesională care cauzează daune pacientului. Este vorba despre încălcarea normelor de conduită profesională, fie printr-o acțiune, fie prin omisiune, care are ca rezultat vătămarea sănătății sau chiar decesul pacientului.

Definirea malpraxisului medical

Conform legislației din România, malpraxisul este definit ca eroarea profesională comisă în exercitarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra pacientului. Pentru ca o situație să fie încadrată drept malpraxis, trebuie să existe cumulativ:

  1. Un act medical (consultație, intervenție, tratament, decizie clinică etc.);
  2. O abatere de la standardele profesionale (neglijență, imprudență, lipsă de diligență);
  3. Un prejudiciu real suferit de pacient (deteriorarea stării de sănătate, invaliditate, moarte);
  4. O legătură directă între abaterea profesională și prejudiciul produs.

Nu orice eșec medical este considerat malpraxis. Medicina implică riscuri, iar uneori un rezultat nefavorabil poate apărea chiar și atunci când personalul medical a urmat toate procedurile corecte. Doar situațiile în care a existat o greșeală clară pot constitui obiectul unei plângeri.

Tipuri de greșeli care pot constitui malpraxis

Malpraxisul poate lua mai multe forme, în funcție de natura și gravitatea greșelii. Printre cele mai frecvente se numără:

  • Diagnostic greșit sau întârziat care duce la agravarea bolii;
  • Tratament nepotrivit sau administrat incorect;
  • Omiterea aplicării unor măsuri de urgență în cazuri critice;
  • Infecții intraspitalicești cauzate de nerespectarea normelor de igienă;
  • Intervenții chirurgicale efectuate fără informarea completă a pacientului;
  • Neglijență în timpul actului medical — instrumente uitate în corp, arsuri în timpul operației etc.;
  • Refuzul nejustificat de a acorda asistență medicală;
  • Confidențialitate încălcată sau divulgarea datelor pacientului fără acord.

Oricare dintre aceste situații, dacă se dovedește că a fost produsă prin abatere de la standardele medicale și a dus la un prejudiciu, poate fi investigată ca malpraxis.

Drepturile pacientului în caz de malpraxis

Pacientul are dreptul legal de a fi informat în mod complet, de a-și exprima consimțământul înaintea oricărei proceduri, și de a beneficia de tratamente sigure și conforme cu normele de bună practică. Dacă aceste drepturi sunt încălcate și apar efecte negative, pacientul sau familia acestuia poate depune o plângere.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, actualizată, reglementează drepturile pacientului și oferă cadrul pentru constatarea și sancționarea malpraxisului.

Cum se depune o plângere pentru malpraxis medical

Procesul de sesizare a unui caz de malpraxis începe cu strângerea tuturor dovezilor și se desfășoară etapizat. Etapele pot fi:

  1. Strângerea documentelor medicale
    Este necesar să ai copii ale fișelor de observație, rezultatelor analizelor, biletelor de externare, consimțămintelor semnate, opiniilor medicale și oricăror documente care pot dovedi eroarea și efectele produse.
  2. Sesizarea unității medicale
    Poți depune o plângere direct către conducerea spitalului sau clinicii, cerând o anchetă internă. Uneori, acest pas poate duce la recunoașterea greșelii și soluționarea amiabilă.
  3. Sesizarea Colegiului Medicilor
    Plângerea se adresează Colegiului Medicilor din județul în care s-a produs incidentul. Aceștia analizează cazul din punct de vedere disciplinar și pot aplica sancțiuni precum avertisment, suspendare sau chiar retragerea dreptului de practică.
  4. Adresarea Comisiei de Monitorizare și Competenta Profesională
    Aceasta funcționează pe lângă Direcția de Sănătate Publică (DSP). Comisia analizează cazul pentru a stabili dacă a existat malpraxis și dacă se impune o acțiune juridică.
  5. Deschiderea unei acțiuni civile sau penale
    Dacă dorești despăgubiri, poți intenta o acțiune civilă în instanță. În cazurile grave, cu pierderi de viață sau leziuni ireversibile, se poate merge și pe calea penală. Este necesar sprijinul unui avocat specializat în drept medical.

Ce poți solicita printr-o acțiune civilă

Dacă se dovedește malpraxisul, poți cere:

  • Daune materiale — acoperirea cheltuielilor medicale ulterioare, transport, tratamente suplimentare;
  • Daune morale — pentru suferința fizică, emoțională și degradarea calității vieții;
  • Eventuale pierderi de venituri dacă ești în incapacitate de muncă temporară sau permanentă.

Instanța stabilește cuantumul despăgubirilor în funcție de gravitatea situației, de gradul de vinovăție al personalului medical și de impactul asupra vieții pacientului.

Prescripția acțiunii

Plângerea pentru malpraxis poate fi depusă într-un termen limitat. În general, termenul de prescripție este de 3 ani de la data producerii prejudiciului sau de la data la care pacientul a luat cunoștință de existența acestuia. Pentru minori sau persoane cu dizabilități, termenul poate fi extins.

Rolul asigurărilor de malpraxis

Fiecare cadru medical este obligat să aibă o asigurare de răspundere civilă pentru cazuri de malpraxis. În cazul în care instanța decide acordarea unor despăgubiri, acestea pot fi plătite din polița de asigurare, în limita sumei asigurate. Astfel, pacientul nu este obligat să recupereze banii direct de la persoana vinovată, ci prin intermediul firmei de asigurări.

Ce trebuie evitat când suspectezi un caz de malpraxis

Pentru a nu slăbi cazul sau a pierde oportunități legale:

  • Nu aștepta prea mult — termenul de prescripție curge din momentul producerii prejudiciului;
  • Nu modifica sau completa documente medicale de mână — pot fi considerate falsuri;
  • Nu accepta despăgubiri informale sau promisiuni fără documente legale;
  • Nu discuta cazul pe rețele sociale înainte de consultarea unui avocat — pot fi afectate probele sau reputația ta juridică.

Sprijinul juridic specializat

Deși poți începe demersurile pe cont propriu, majoritatea cazurilor de malpraxis necesită asistență de specialitate. Avocații cu experiență în acest domeniu pot identifica mai ușor breșele legale, pot construi o strategie eficientă și te pot reprezenta în fața instituțiilor și instanței.

Există și organizații non-guvernamentale sau birouri de consultanță juridică care oferă sprijin gratuit sau cu costuri reduse în astfel de cazuri, mai ales când prejudiciul este grav și resursele financiare ale victimei sunt limitate.

Malpraxisul medical ridică probleme sensibile, atât din perspectivă profesională cât și umană. De aceea, abordarea corectă a unei astfel de situații presupune informare, calm, documentare completă și folosirea căilor legale disponibile. Respectarea drepturilor pacientului nu este doar o obligație a sistemului medical, ci și un drept care trebuie protejat prin acțiuni clare și bine argumentate.